Fauritorii pacii

"O fascinanta lucrare de istorie" - Tony Blair, Guardian
Recomandata de editorii ziarului New York Times
Carte distinsa cu premiile SAMUEL JOHNSON . DUFF COOPER . HESSELL-TILTMAN . ARTHUR ROSS, acordat de Council on Foreign Relations (Medalia de argint) i PREMIUL GUVERNATORULUI GENERAL AL CANADEI
Conferin a de Pace de la Paris, 1919, i încercarea de a pune capat razboiului
Între ianuarie i iunie 1919, dupa încheierea "razboiului care urma sa puna capat tuturor razboaielor", oameni din toate col urile lumii au sosit la Paris pentru Conferin a de Pace. Cele mai importante personalitäi prezente au fost conducatorii celor trei mari puteri - Woodrow Wilson, Lloyd George i Clemenceau -, dar la Paris au sosit mii de al i delegäi, fiecare cu propria sa agenda. Regi, prim-mini tri i mini tri de externe, înso i i de suitele lor de consilieri, stateau cot la cot cu jurnali ti i lobbyi ti, luptând pentru o serie întreaga de cauze, de la independen a Armeniei pâna la drepturile femeilor. T. E. Lawrence, regina Maria a României, Maynard Keynes, Ho i Min - tot mapamondul avea ceva de rezolvat la Paris în acel an. Lumea nu mai vazuse niciodata ceva asemanator i nici ca avea sa mai vada vreodata.
"Captivanta. . . detaliata, justa, mereu vivace, plina de portrete sclipitor realizate." - Allan Massie, Daily Telegraph
"Exact genul de carte care îmi place - scrisa alert i condimentata cu o cutezan a bazata pe o erudi ie solida." - Roy Jenkins, Sunday Times
"Plina de viäa, fascinanta i provocatoare" - Choice
"Antrenant scrisa i bine documentata" - Stand To Magazine
În 1919, Parisul era capital lumii. Conferin a de Pace era cea mai importanta chestiune la ordinea zilei, iar delegäii - cei mai puternici oameni de pe mapamond. Se întâlneau în fiecare zi. Discutau, dezbateau, se ciorovaiau i cadeau iar la întelegere. Încheiau acorduri. Redactau tratate. Creau noi state i noi organizäii. Cinau i mergeau la teatru unii în compania celorlal i. Timp de ase luni, din ianuarie pâna în iunie, Parisul a fost deopotriva guvern, curte de apel i parlament mondial, nucleul temerilor i speran elor întregii lumi.
Oficial, Conferin a de Pace a durat înca i mai mult, pâna în 1920, însa primele ase luni sunt cele mai importante, caci atunci s-au luat deciziile-cheie i s-a pus în mi care un lan de evenimente cruciale.
O lucrare magistrala, de o relevan a uluitoare nu numai pentru istoriografia secolului XX, dar i pentru în elegerea resorturilor i dinamicii lumii de azi.