Copilarie. Tineree. Dependena

"O poveste perfecta, sfâ ietoare." - Rachel Kushner

Într-un cartier muncitoresc din Copenhaga, la mijlocul anilor '20, micüa Tove simte ca traie te o copilarie croita pe masura altei fete. Are un tata ve nic omer i o mama care îi spune ca orice carte "e plina de minciuni", iar fetele de pe strada ei, pe care cu greu le-ar putea numi prietene, viseaza doar sa împlineasca vârsta majoratului, sa se casatoreasca i sa aiba copii. Cu toate acestea, Tove î i dore te cu încapäânare sa devina poeta. Romanul, aflat la grani a fina dintre autobiografie i fic iune, reprezinta povestea vie ii acestei tinere: desprinderea de parin i, închirierea unei camere în casa unei simpatizante naziste, munca de guvernanta, de menajera, de stenografa în care trebuie sa- i "vânda" zilele în schimbul câtorva ore de scris, cei câ iva iubi i nepotrivi i i, în sfâr it, debutul.

"O cronica splendida, închinata marginalizäilor, în care se poate regasi oricine." - Patti Smith

Volum aflat pe lista celor mai bune car i ale secolului XXI în The New York Times

"Asemenea unui vitraliu vechi de o suta de ani, stilul lui Ditlevsen este elegant, transparent, cu vârtejuri glorioase, de o frumuse e neafectata." - Los Angeles Review of Books

"De i proza lui Ditlevsen e adesea frusta i lipsita de artifificii, asupra cititorului ea are un efect hipnotic,

facându-l sa- i doreasca ceva ce nu are: vechiul paradox de a visa la o viäa de artist i ulterior de a- i dori sa retraie ti banalul cotidian." - The Boston Globe

"Citite împreuna, cele trei pove ti alcatuiesc o capodopera dintr-o categorie aparte, ce umple un gol pe care nu-l putem numi cu precizie. Trilogia are aerul unui obiect gasit pe fundul unui sertar dintr-un dulap stravechi, un secret pitit printre haine i gen i i fotografii ale iubi ilor mor i. Surpriza nu consta în vitalitatea ei, nici în faptul ca e scrisa cu un sentiment al urgen ei impregnat de cerneala proaspata înca; surpriza e ca pur i simplu exista." - The New York Times Book Review

Tove Ditlevsen s-a nascut în 1917 într-un cartier marginä al Copenhagai. Pentru ca parin ii ei au refuzat sa-i ofere o educäie conven ionala, la vârsta de 14 ani a fost nevoita sa abandoneze coala i sa se angajeze ca guvernanta. A debutat cu un volum de poezie în jurul vârstei de 20 de ani, devenind într-un timp relativ scurt o scriitoare de renume în Danemarca. A publicat unsprezece car i de poezie, apte romane i patru volume de povestiri. A avut patru casnicii, iar de-a lungul anilor s-a luptat cu dependen a de alcool i de droguri. În 1976, i-a luat viäa, înghi ind o doza mortala de somnifere.